De la CRT la LED: O călătorie prin timp

0
143

Campionul necontestat timp de 50 de ani, CRT-ul

De la CRT la LED: Industria display-urilor a avansat într-un ritm fenomenal, în special în ultimele două decenii. Vă mai aduceți aminte de monitoarele CRT (cele cu tub)? Cât de glorioase erau ele la o greutate considerabilă și culori anoste? Cu atâtea modele noi în fiecare lună, este ușor să uităm cât timp a trecut de la primele monitoare, este ușor să uităm ce am avut nu demult.
Piața de monitoare a produs și a inovat continuu produsele sale pentru a se potrivi din ce în ce mai bine diferitelor nevoi și stiluri de viață ale clienților.

Dar între atâtea modele noi, rezoluții 4K, monitoare curbate, cine își mai aduce aminte cum am ajuns aici?

Dacă ne întoarcem în anii 90 și ne propunem un set-up de 2-3 monitoare ar trebui întâi de toate să ne construim o masă de beton, doar ca să susțină greutatea acestora. Mai departe, pe parte de utilizare, singurul motiv pentru care am face asta este să încercăm să fim mai productivi, fiindcă de jocuri cu suport eye-finity nu s-ar pune problema, la ce rame groase erau atunci.

Deși erau foarte avansate în acea perioadă din punct de vedere al calității imaginii și al rezoluției, puțini știu faptul că primul monitor CRT datează din 1897, dezvoltat de către Karl Ferdinand Braun, un fizician german.

Spre deosebire de monitoarele subțiri de astăzi, modelele CRT puteau foarte ușor să ocupe tot spațiul de pe un birou. Un alt aspect interesant al vremii respective este că displayurile în general, foloseau un format al imaginii 4:3 și toate erau acoperite de o carcasă bej, lipsă de inspirație sau un aspect deloc important pe vremea aceea.

Până prin anii 2000 monitorul CRT era regele absolut, dar ecranele LCD începuseră să prindă curaj, producătorii au creat modele modele mai accesibile ca preț și la o calitate mai bună și astfel piața a început să se schimbe, inovațiile în materie de design și de calitate a imaginii prinzând viteză.

 

O nouă eră: monitoarele LCD

Deși primele descoperiri despre cristalele lichide datează încă de la sfârșitul anilor 1880, primul ecran LCD a văzut lumina zilei în 1970, când producătorul elvețian de ceasuri Brown, Boveri & Cie folosește aceast nou display pe câteva modele de ceasuri de mână.

Piața japoneză a arătat un real interes pentru aceste noi ecrane iar după 2 ani cercetătorii din Statele Unite aveau să dezvolte primul ecran LCD TN (Twisted Nematic), ce era mult mai eficient datorită voltajelor de operare mai scăzute și consumul de putere scăzut.

Cu toate acestea fabricarea display-urilor LCD a rămas un proces foarte scump și implicit comercializarea produselor cu aceste display-uri au avut și ele prețuri prohibitive, iar acest lucru a sporit popularitatea ecranelor CRT care au dominat piața pentru mai mult de jumătate de secol.

Producătorii și cercetătorii de ecrane LCD, nu au stat însă pe bancă în tot acest timp și au dezvoltat și testat multiple metode prin care își doreau să îmbunătățească calitatea ecranului, eficiența în consumul de curent și durata de viață.

Datorită standardelor energetice stricte, a fricii consumatorului pentru canitățile de raze X eliberate de un ecran CRT și a nevoii pieței pentru ecrane mai mari dar în același timp, mai subțiri și mai elegante, LCD-urile au început ușor ușor, la începutul anilor 2000, să intre pe piață mult mai agresiv, începând să muște din felia imensă pe care o aveau ecranele cu tub.

Prezentul

Astăzi monitoarele sunt cât se poate de versatile, existând un model pentru aproape fiecare tip de activitate imaginată, fiind subțiri , rapide, cu diagonale mari și cu design-uri desprinse din filmele cu civilizații ultra avansate.

Datorită creșterii popularității esports și a jocurilor competitive, utilizatorii din ziua de astăzi au nevoie de ecrane care nu oferă doar timp scurt de răspuns și o rată mare de refresh, dar și cu design care permite o experiență de joc captivantă. De-a lungul întregii istoriei monitoarelor, ecranele curbate – care, în mod surprinzător, își făcuseră debutul în sectorul televiziunii în 1952 – au devenit populare printre comunitățile de gameri.

Opțiunile de ajustare ergonomică au evoluat și ele de-a lungul timpului. Monitoarele CRT rareori au depășit funcții de bază de pivotare, în timp ce multe dintre ecranele de astăzi pot fi înclinate, rotire și ajustate în înălțime.

Voi vă mai aduceți aminte de CRT-uri?
Eu unul mai am câteva puse deoparte în pod, pentru vremuri grele! 😀

 

 

Comentezi?